Should we live in or just visit New York?

Another dream came true.
Luni dimineata am pornit catre New York. Desi vazusem New York-ul, era doar din autobuz, cand faceam legatura intre Newport, RI si Reading, PA. De data asta am avut ocazia sa-l vad ca turist. Am ajuns pe la ora 14:00, pana ne-am invartit bine, pana am gasit parcare (o mare bataie de cap). Intr-un final am gasit si parcarea. O groaza de bani: $35 pentru 10 ore. Cred ca asta era si un pret destul de bun avand in vedere ce preturi am vazut dupa aceea.
Asa ca ne-am lasat masina cu baietii si am luat-o pe jos prin ‘centrul’ Manhattan-ului.

Love this city. Everyone can do anything and everywhere. What more can you ask for? Banci, parcuri, cafenele, lume peste tot, aglomeratie, cladiri imense, panouri publicitare imense cu miile, etc. etc. etc.

Me on Broadway

Am avut timp de pierdut pana in jur de 18:30. Asa ca ne-am luat si am intrat in viata new york-ezului. cateva strazi la rand ca nu am vrut sa ne departam prea tare de masina sau de cladirea unde avea sa se tina concertul. Da, am mers in New York pentru concertul Dream Theater si Iron Maiden!

So, pana atunci am avut vreme sa ne clatim ochii cu ce apucam. Ca o enumerare voi insira cam cu ce mi-am clatit eu ochii.

Hard Rock Cafe

Times Square

Was on THE Broadway, Hard Rock Cafe New York, Times Square, Madame Tussauds (desi n-am intrat ca biletul era cam scump si am zis ca lasam pe data viitoare), si bineinteles Madison Square Garden, THE arena, unde urma sa se tina concertul.

Empire State Building

Timpul a trecut foarte repede. Aveam de gand sa ajung si la Statuia Libertatii dar timpul nu a fost de partea mea. Asa ca lasam si asta pe data viitoare, impreuna cu Madame Tussauds.

18:30 am ajuns in fata Madison Square Garden. Tricouri cu Maiden peste tot, fanii erau peste tot. Am stat putin afara pana pe la 19:00 cand am decis sa intram, sa evitam nebunia. Sala era imeeeeensaaaa! Ne-am gasit si noi locurile (desi ma temeam de acel ‘restricted view’ de care ziceau toti, n-am avut treaba, view-ul a fost perfect). Mii de persoane deja. Desi locurile nu erau pline inca.
In deschidere au cantat Dream Theater care au inchis show-ul cu ‘Pull me under’. Devenisem tot mai nerabdatoare. Trebuie sa recunosc ca mi-au dat lacrimile cand Maiden au acaparat scena… Eram pur si simplu coplesita. Melodii ca ‘Running free’, ‘Blood Brothers’, ‘Ghost of navigator’, Number of the beast’, ‘Hallowed be thy name’, ‘Reincarnation of Benjamin Breeg’ sau ‘El Dorado’ de pe ultimul album just made my night! <3 And of course they brought Mister Eddy and the Beast!

The actual setlist:
# The Wicker Man
# Ghost of The Navigator
# Wrathchild
# El Dorado
# Dance of Death
# The Reincarnation of Benjamin Breeg
# These Colours Don’t Run
# Blood Brothers (Ronnie James DIO)
# Wildest Dreams
# No More Lies
# Brave New World
# Fear Of The Dark
# Iron Maiden
# Encore:
# The Number of The Beast
# Hallowed Be Thy Name
# Running Free
Pe la 23:00 s-a terminat si concertul. In graba sa ne luam masina din parcare inainte sa ne taxeze astia extra. Eram deja rupta de oboseala. Pe cat de incantata eram la inceput, pe atat de fara vlaga eram acuma. Am pornit direct la drum spre casa. Si pe la 2:30 dimineata am ajuns acasa cu bine. Direct in pat, fell asleep like a rock.

Next time o sa fiu mai bine pregatita! :D

Peace out!

Currently listening to: Iron Maiden – The Nomad

I love you Adam!! Marry me!!

A trecut si ziua mult asteptata. Pe cat de mult o asteptam, pe atat de repede a trecut…
20 februarie. M-am trezit in jur de 5 dupamasa pentru ca lucrasem cu o noapte inainte. M-am gandit ca o sa imi ia ceva timp pana imi gasesc tinuta potrivita, avand in vedere ca la 7:30 pm trebuia sa fim la sala. In cele din urma am trantit un tricou pe mine, my skinny jeans, curea cu ‘tinte’, my leg-warmers of course si my turquoise All Stars. Peste, jacheta punk-ish and MJ style all together si esarfa uriasa verde (prietenii stiu de ce). I was ready to rock! \m/
Ma suna Amber (blonda ce apare in pozele de la Rev) ca vine mai repede deoarece concertul se pare ca incepea la 7, nu la 7:30. (Eu le-am zis asta dinainte, ca vazusem pe website, dar nu, ei stiau mai bine. Nah, tot cum am zis eu a fost.)
So, 5 minutes before 7 era deja in fata casei, am urcat in masina si am zburat. A venit si Denny cu noi (tipu ‘albinos’ care apare in pozele de la Rev). O bere asa de inceput am beut eu si cu el in masina pana am ajuns acolo. Am avut noroc ca am gasit parcare nu foarte departe, ca deobicei gasesti la dracu-n praznic, asta daca nu vrei sa platesti $10 parcarea sau mai mult. Asa ca am parcat in fata unui bar (numa’ bine) si purces la drum spre sala, impreuna cu alte sute care se indreptau in aceasi directie, obviously.

Acolo trebuia sa ne mai intalnim cu inca vreo 2-3 persoane. Si bineinteles, ca deobicei, ceva treuia sa se intample, ceva trebuia sa mearga prost. La intrare, ca deobicei, security staff care controleaza si confisca. 5 mese pline cu lanturi, curele cu tinte, lichide, etc. Noh, era clar. Eu curea cu tinte, Denny avea lantul pentru portmoneu si chei. Aveam de ales: ori le punem la gramada si le gasim (sa mai bine zis NU le gasim) dupa concert, ori fugim repede pana la masina si le lasam acolo, dar inauntru nu puteam intra deocamdata. Asa ca am fugit pana la masina si inapoi. Deja era aproape 7:30. Am intrat repede inauntru apoi. Intrarea la General Admission era in jos pe ceva scari dubioase. Peste tot Security ce ne verificau ‘bratarile’ colorate. Amber era deja inauntru si se intalnise si cu restul trupei. Coada la bere de numai, nici n-am stat, plus ca deja FLYLEAF incepuse sa cante…de ceva vreme buna. Goddam belt! Mda, din pacate am pierdut aproape tot show-ul Flyleaf. Am prins doar ultimele 3 melodii pe care nici nu le mai auzisem inainte. Cam atat ne-o fost si cu Flyleaf.. :| Habar n-am daca mi-au cantat piesa de suflet “Again” pe care vroiam asa de mult sa o aud. Am mai intrebat in stanga si-n dreapta, apparently nimeni habar n-avea, toti au ajuns cam tarziu, cine stie prin cate au trecut si ei. So, nu stiu nici de “All around me”…Nimic.
As usual, after each performance, pauza de vreo 30 de minute pana se instaleaza urmatoarea trupa. The crowd dispersed, care pe unde… la coada la bere sau afara la tigara.

Dupa 20 de minute care mie mi s-au parut un secol, se sting luminile, semn ca urmatoarea trupa isi va incepe destrabalarea. THREE DAYS GRACE bineinteles <3. Mai sa lesin acolo :D Adaaaam!! I looove yooouuu!! Cu nelipsita Fedora, hot as always!! Prima piesa a fost “Brake” de pe noul album. Apoi a urmat “Good life”. Lumea era deja peste extaz, ce sa mai zic de mine?!? :D Ce voooooceeeee!!! I’m inlove <3 Bineinteles ca au cantat si “Never too late”, “Animal I have become”, “Home”, “Pain”, and of course the signature songs “I hate everything about you” si “Riot”. Au mai cantat 1-2 melodii de pe albumul nou si o balada de te ia cu plans de faina ce e. Imi pare rau ca n-au cantat “On my own” sau “Get out alive”, “Time of dying”, dar nah, de era dupa mine, sa le fi cantat pe toate <3. Bineinteles, almost at the end of the performance, the always drum solo. Un adevarat spectacol, scena din mijloc, ‘piedestalul’ pe care era asezat bateristul cu ‘jucaria lui’ incepand sa se invarta incet. Pana ne concetram toti pe solo, se aprind luminile in spatele meu la vreo 2 metri. Mai sa-mi sara inima din pipet, Adam apare pe un ‘piedestal’ al lui in mijlocul multimii <3 <3 <3 si incepe sa cante “I don’t care” <3 <3 Si am fost atat de aproape de el… <3 Ah da, vreau sa mai mentionez ca avea un mic stand (as in suport pentru microfon, not as in ‘little’ :P) fff misto: o mana metalica, actually scheletul mainii, metalic, in foarma de coarne \m/ Super tare! Nu vroiam sa se termine. Eram capturata de vocea lui, ma lua cu goosebumps. I love you Adam!! Marry meeee!!

Adam Gontier

Dar fiecare final de melodie ducea la finalul actului din pacate. Si uite asa s-a scurs..nici nu stiu cat, deja pierdusem contacul cu realitatea si nu m-am mai uitat la ceas. :D

Luminile s-au aprins din nou. urma pauza de o jumatete de ora pentru a-i lasa pe cei de la BREAKING BENJAMIN to do their sound check. Intre timp, ne-am pierdut de restul trupei. La 3DG am fost eu si Denny. Ne-am pierdut de Amber, Ben si Jay. Dar la pauza ne-au gasit. Apoi Amber si Denny au disparut la tigara, si am ramas eu cu Jay si cu Ben. Am hotarat ca de data asta nu mai ne miscam de unde suntem, ba sa inaintam cand multimea iese la tigara sau se duce la coada la bere…Asa am reusit sa mai inaintam, si eram mai aproape de scena. Nu stiu daca s-a meritat. La cate persoane inalte in fata mea, deja eram disperata, nu vedeam nimic. Si eu care am crezut ca eu sunt inalta. Dar preferam sa fi inaintat la 3DG bineinteles, sa fiu mai aproape de Adam al meu <3. Da man, bine-i si aproape de Ben, desi el nu-i asa de sexos ca Adam, nici pe departe… Vocea e foarte calumea, dar tot Adam il bate si aici :D
Si uite asa dupa infinite 40 de minute sau mai mult, s-au gandit si ei sa apara pe scena. Don’t get me wrong, I looove Breaking Benjamin, dar I love 3DG more si cred ca ei trebuiau sa fie ultimii, dar mnah. Piesa cu care au deschis show-ul a fost “I will not bow”. Looove the song! <3 Au inceput tare ca asta e una din piesele mele preferate :D Au avut un joc de lumini misto rau de tot, si fum pe scena care erupea cand mai un acord mai bezmetic. televizoare mari in spate, etc. Printre melodiile ce le-au cantat: “Had enough”, “Until the End”, “Sooner or later”, Meduza ar fi fost in extaz – au cantat “Diary of Jane”, “Breath” <3, piesa mea preferata “So cold” <3 Apoi ceva melodie dedicata trupelor americane “that serve this country”. Si mai niste melodii pe care nu le mai auzisem :-\ Probabil de pe ultimul album si ceva de prin-nainte ce n-aveam in playlist :P Ah, si au facut un cover calumea dupa “Sing for the moment” si au aratat pe ecranele uriase din spate most of the stars care au murit mai recent: Jimmy Hendrix, Elvis Presley, Roy Orbinson, Johnny Cash, Jim Morrison, Dimebag Darell, bineinteles my King of Pop, Michael Jackson, si inca cativa. RIP.
Au aruncat tricouri in multime, ne-au filmat.
Imi pare rau ca nah, nici eu n-au cantat cateva melodii pe care as fi vrut sa le aud: “Unknown soldier”, “You” <3, “Forget it”, “Dance with the Devil”, “Away”, “Topless”, “Evil Angel”…

Intr-un final termina si ei de cantat si uite asa se termina ziua pe care am asteptat-o cu sufletul la gura.
Strazile erau pline de lume de la concert, cu sutele. Eram asa de multi de parca luasem orasul cu asalt. Let’s start a riot! like Adam says. Pe bune, zici ca eram porniti sa dam startul unei revolte. Din toate masinile auzeai un 3DG sau un BB. :D

Dupa concert trebuia sa merg la servici. Desi cerusem sambata libera, dar mnah. Oricum toate au un scop, nu? :D Asa ca mare mi-a fost surprinderea ca atunci cand am ajuns la servici, mi-am vazut febletea <3 Si asa vine din an in paste la diner, sambata seara a venit, si cica a intrebat de mini :D <3
Apoi am avut un cuplu printre clienti care m-a recunoscut de la concert (“did you enjoy the show? we saw you there. we recognized you after the blue hair and the leg warmers”) haha.
Au fost multi care au venit la diner de la concert. Cativa care imi faceau in ciuda cu backstage VIP pass-urile ce le atarnau la gat..Ugh..Next time :D

“I walk alone think of home
Memories of long ago
No one knows I lost
My soul long ago

[…]

Standing on my own
Remembering the one i left at home
Forget about the life i used to know
Forget about the one i left at home

I need to run far away
Can’t go back to the place
Like she told me
I’m just a big disgrace

[…]

Standing here alone
I’m learning how to live life
On my own

[…] ”

– ON MY OWN –

“This world will never be
What I expected
And if i don’t belong
Who would’ve guest it

I will not leave alone
Everything that i own
To make you feel like it’s not too late
It’s never too late

Even if i say it’ll be all right
Still i hear you say you want to end your life
Now and again you try
To just stay alive
Maybe we’ll turn it around cos it’s not too late
It’s never too late

The one will ever see
The side reflected
And if there’s something wrong
Who would’ve guest it
And i have left alone
Everything that i own
To make you feel like it’s not late
It’s never too late

Even…

[…] ”

– NEVER TOO LATE –

Poze de la concert o sa pun pe facebook.
All right people. E cazul sa merg la somn si bineinteles cu iPod-ul si Three Days Grace. \m/
Peace out!

Currently listening to: Three Days Grace – “Home” (duh!)

“No matter how hard I try
You’re never satisfied
This is not a home
I think I’m better of alone
You always disappear
Even wen you’re here
This is not my home
I think I’m better of alone
Home
This house is not a home.”

Almost Halloween.

E ora 3 dimineata. Ploua ca naiba afara, si e si foarte frig. Am auzit ca in unele parti acasa a si nins deja. Oh my. Am dat drumul la caldura. E mult mai bine.
Sa vedem unde ramasesem.
Ah da, mi-au dat inapoi orele de noapte, so I’m back on third. Yeah baby! Se pare ca Michael a vrut sa vada cat de aglomerat va fi cateva weekenduri la rand inainte sa mi-i le ia. Da, a fost destul de slow cateva weekenduri la rand si probabil a crezut ca nu are nevoie de mine, cel putin deocamdata. Ei, s-a cam inselat, ori n-a aproximat bine perioadele, ori nu stiu. Cert e ca fetele au avut nevoie de mine ca de aer vineri si sambata noaptea. Bietul Byron (buss-erul nostru) alerga de nebun si pe langa treaba lui, he was doing my job too, seating people. Bineinteles ca urmatorul weekend, adica asta care a trecut, m-a chemat inapoi pe schimbul trei. Si bine a facut, a fost destul de busy. Am fost si pe doi. Destul de obositor. 15 ore vineri si 15 ore sambata.

Sambata insa am avut parte si de distractie. Asa ca m-am carat pe la ora 7 pm de la servici. La ora 8 trebuia sa fim la Sovereign Center. Concert Stone Temple Pilots!! \m/
Amber, prietena cea mai buna a lui Diane, a facut rost de 2 bilete. N-a fost lume multa, nu pot sa zic ca a fost nebunie. In deschidere au cantat ceva Muppets…Hmm, n-am auzit de ei, deci nu pot sa ma pronunt. Mai mult eram afara sau la rand la bere lol. Asteptam STP amandoua. Mi-a mai facut cunostinta cu cate unu-altu. Nici nu mai stiu cat era ora cand au inceput, dar eram deja inauntru. Unde era deobicei general admission acum au pus scaune. Deobicei e un loc gol, iar la show-urile mai metal, mai de zbenguiala, lumea mai trage cate un moshpit. Acum au fost scaune. Foarte bine. Noi am avut bilete in randul…3!!! O_O Piesa de rezistenta au lasat-o la sfarsit, of course, dupa ce ca era sa am un heart attack crezand ca nici macar n-o s-o cante: ‘Trippin’ on a hole paper heart’. Ah, my favorite.
Toata treaba a durat pana pe la 11pm. Angie, prietena lui Amber a venit si ea cu masina ei. Pe noi doua ne-a adus Diane ca Amber avea de gand sa bea hehe. So, Angie ne-a dus care pe unde aveam de mers. Actually pe mine m-a adus inapoi la diner, eu aveam sa imi continui treaba, lucram pana la 5am, asa ca a trebuit sa ma intorc la servici, iar ele s-au carat pe undeva la baute.

So back to work. Clientii au auzit cand m-au intrebat fetele cum a fost la concert asa ca m-au intrebat toti cum a fost si am inceput sa povestim despre asta. Apoi am avut surpriza sa vina un cuplu, care se pare ca m-au recunoscut de prin gloata de la concert. “Ask her! Ask her!” M-am uitat la ei nedumerita. “Were you at STP?” “Yeah…” “Cos’ he saw you there, at the show.” Sweet :)
Tot in seara respectiva trebuia sa imi primesc a doua broscuta testoasa, dar persoana care trebuia sa mi-o aduca (aceeasi persoana care mi-a dat-o si pe prima ‘ca cadou’ de ziua mea) s-a certat cu boss-ul pet shop-ului de unde mi-o lua…offf. So my little Dawn has to wait for her sister Dusk a little bit longer. Actually cred ca am un mascul, so the next one should be a female…daca nu ma insel. oh well, abia astept! 2 !! <3
Dupa inca o noapte obositoare, dar happy to be back, am ajuns acasa pe la 7 dimineata.

Duminica ne-am dus la ceva…festival(?) de Halloween and stuff. America is getting ready for that. N-a fost nu stiu ce, ca era child friendly, so era ceva ieftin si dragut. Eu, Diane, fiica ei (Tiehl) si mama ei. So, am avut parte de hay ride. Un tractor incarcat cu fan si noi la gramada pe fan, la o plimbare prin padure…In padure, niste copchii crizati urlau din toti raruncii. Mai un chainsaw noise, mai un Mike Myers ce fugea dupa tractor, altu calare pe un GMC (huuuge truck) dansa pe…Macarena….and i tought I’m weird…Altii copchii au fost mai inventivi si s-au gandit sa faca scenete…O copchila zbiera dupa ajutor in timp ce vreo 4 o asaltau ca sa o violeze(?), apoi un grup de medici sadici faceau autopsii pe ‘cadavre’ vii….Mnah oameni cu prea mult timp liber la mana, ori prea multe filme de groaza ca sa inspire. S-o gatat si aia dupa vreo 15 minute luuuungi.
Apoi unde next? The haunted house bineinteles lol. O cladire mica mica..ma gandeam acuma great! iara ceva de toata pomana. Am intrat toate 4 inauntru trenulet, tinandu-ne de mana. Era un loc stramt cu coridoare si bineinteles tot felu de copchii imbracati in costume and stuff si intuneric tare. Pe cat de lame am crezut ca o sa fie, pe atat de neasteptat de placut a fost surpriza. Recunosc, am mai tipat pe acolo, Mainly, patesc asta cand cei din jurul meu tipa cat ii tin plamanii. So Tiehl si Diane am crezut ca imi sparg urechile, ca sa nu mai zic de copchilele de scoala ce erau in spatele nostru si mama, ce sunete ascutite scoteau…Dar, per ansamblu a fost ok. :)
Au avut si RockBand in aer liber. Tot un fel de Guitar Hero. Am avut surpriza sa il vedem pe Brad acolo. Brad e un client ce vine la diner in fiecare vineri si sambata seara. Un copchil care acuma a facut 21 de ani. Am baut niste ciocolata calda pe acolo. Au oferit gratis la toata lumea, sau ceai cald. Deasemenea si cookies, Mai rar asa ceva in Romania. Ori daca era, careva lua toata prajiturelele cu pumnu. Oh well.
Ne-am hotarat intr-un final sa mergem acasa, deja inghetam de frig.

In drum spre casa ne-am oprit pe-acasa pe la Amber, imi uitasem ID-ul (aka pasaportul) la ea in geanta in seara cu concertul si ne-am dus sa-l recuperam. Apoi am oprit pe la diner. Becky s-a intors acasa de la college dupa nici 2 luni. Becky e fata faina si de chef. Am cunoscut-o tot la diner, in timpul verii obisnuia sa fie acolo in fiecare noapte. Ea si Amanda. Apoi in setembrie a plecat la college, freshman. dar s-a intors. L-a lasat balta. Zice ca nu a putut face fata. Depresii and stuff, spitale, taiat vene…nah, nu zic nimic, ca mi-i foarte draga fata, dar nah, tipic adolescentului american: probleme, depresii, medicamente. Eu nu stiu de ce noi europenii reactionam altfel la cacaturi din astea. Ca doara stresuri avem si noi, inca destule. Nah, fiecare cu ce-l doare. Asa ca fata s-a intors acasa si spera sa faca ce ii place: becoming a hairdresser. Fiecare cu visele lui. So ne-am dus sa o vedem la diner, am baut doua cani cu ciocolata calda si frisca, am condus-o pana la Pizza Hut, unde lucrase in vara, trebuia sa vada pe cineva acolo. Am lasat-o si noi ne-am dus acasa. Aproape ora 1am.

Miercuri am avut darts. Am pierdut, dar am castigat experienta lol. Nu stiu daca am mai mentionat dar suntem cate 6 in echipa. So we played against the YMDA team. Have no idea de la ce vine. Young Men ceva Association. Ah, mi-am gasit si nume. So, as I was saying intr-un post anterior, we are the Bitches. Fiecare are un nume de bitch. Eu trebuia sa fiu Wonder ca nah, aveau tricou cu Wonder de anul trecut ceva de genul, apoi acum m-au intrebat daca vreau alt nume…Hmm, am stat, m-am gandit si m-am decis. Defapt aveam in balanta doua: Tool Bitch (de inteles de ce) si Fairy Bitch (yep, I looove fairies). So, am ales Fairy Bitch. Isn’t that sweet? :D Desi stiu ca nu prea se potrivesc. I mean c’mon…fairies are anything but bitches..oh well…Am ajuns acasa in jur de 10:30, just in time to watch my shows: Ghost Hunters si Destination Truth.

Maine e vineri. Defapt azi. Merg la servici pe noapte. Yeeey. :D Sambata la fel. Michael ma anunta daca trebuie sa merg si schimbul doi.

Cu asta inchei for now. So, noapte buna oameni buni. Peace out!

Currently listening to: Pillar – “Secrets and regrets”

Disturbed kicked ass big time!!

De plictiseala m-am gandit sa dau un google pe net sa vad ce concerte sunt prin zona. Mi-a picat fata cand am vazut. Pe data de 4/25 concert  Lacuna Coil, Killswitch Engage si …DISTURBED! M-a apucat o frenezie de zile mari. Numai la asta ma gandeam in fiecare zi, cum sa fac, ce sa fac. Plus ca si lucram pe noapte in sambata respectiva. Repede am dat telefon sefului meu sa il intreb daca pot sa imi iau liber in noaptea respectiva. Am zis ca nu fac nici o miscare pana nu stiu sigur. Era marti cred. L-am tot batut la cap pana intr-un final imi zice ca mi-a gasit inlocuitoare. Deja au inceput sa se coaca planuri in mintea mea. M-am tot invartit ce m-am invartit pe ticketmaster.com sa gasesc locuri cat mai bune (desi habar n-aveam cum erau locurile in sala). Asa ca am ales un loc cat se poate de comun si anume GA (general admission, floor) ca doara am zis ca vreau sa dau si din cap, normal. =))) Pe scaune ce sa fac? Cum sa fii stat pe scaune cuminte la DISTURBED?! Mnah si mi-am luat bilet la general admission. 

Ui’ ca vine si ziua de sambata 4/25. M-am trezit la ora 12 chiar daca ma pusesem in pat la 5 dimineata, ca lucrasem noaptea dinainte. Dar nu conta, pentru asa ceva cum sa nu ma trezesc..Desi aveam niste emotii…Plus ca nu aveam cu cine merge. Cu cine imi facusem planul ma lasase balta…Repede se facu’ ora 13 deja. Fuga fuguta in camera, mi-am trantit corsetu pe mine ca nah ocazie speciala, pantalonii de catifea si pleata desfacuta ca doara e concert rock. 13:45 pornim ca ma duce matusa-mea cu masinuca. Ajungem acolo in jur de 14.00. Pe unele site-uri am gasit ca incepe la 14.00 altundeva cum ca ar incepe la 19.00, apoi am gasit ca ar canta numai Disturbed, apoi ba ca si Lacuna Coil si KSE. Am zis ca-mi bag picioru si ma duc de la 14.00. Nah am ajuns acolo….Lumeeeee…Politieeee…si io singura…Am zis ca las’ ca nu poate fi asa de rau, ma mai lipesc io de careva pe aici, macar la o discutie sa nu zica lumea ca hapt is singura. Cobor din masina, si da-i acolo de unde vine muzica. Ca orice concert in aer liber, scena montata, ‘tarabe’ una si una cu tricouri si etc-uri. Si stau..si stau…ma simteam ca o statuie. Lumea se uita la mine..io zambeam..ce era sa fac? Vine unu ca seaman cu Uma Thurman in rolul lui Poison Ivy (sa ma simt flatata sau nu? am zambit). Dupa 10 min mai vine la mine, ca sa fac poza cu el. Aici am vazut ocazia cu persoana de care sa ma lipesc. Si da-i la povesti..Dar n-o fost sa fie. Nope, n-o fost aia. Si m-am bagat mai in fata sa vad prima =)) asa am ajuns fix langa gard. 

Erau ceva formatii in deschidere, concertul asta era gratis, ca mai apoi sa aflu ca de la 19.00 e concertul mare mare asteptat de toata lumea, inauntru. Si apoi am stat afara in caldura aia, ca s-o trezit ca fie un 35 C afara. M-o ars toata pe o parte ca deah numa pe partea stanga ma batea soarele (acuma imi merge piele de pe umar, mirobolant). Si apoi am vazut vreo 6 formatii sau cate…nici nu mai stiu cine era…una bucata Crooked X (buni copchiii), una bucata Alcatraz 1962 (sau ce an..), Bury Your Dead :>, Spineshank :> yep yep, ceva Civil nushtiucum, Suicide Silence cred …si nu mai stiu. 

Mai astia nu tare stiu sa se distreze. Nici un headbang, da’ pogo cat incape…deci daca astia veneau in Romania..dumnezaule ce era acolo…deci in concluzie ca roackaru roman nu-i NIMENI. 

Cu mana goala, fara pix fara hartie nu am resuit sa ma bag in seama ca la 16:30 Lacuna Coil si restu trupelor aveau sesiune de autografe foto and stuff. Am stat deoparte. Mor de ciuda ca n-am avut macar aparatul sa trag niste cadre. Am zis bag picioru si topaiam mai departe in fata gardului. Tot ma uitam in stanga sa vad daca se aduna lumea la rand pentru concertul dinauntru…Inca nu…si asa mai aproape de mine, cam la un metru, vad o aratare mica de inaltime (vorbeste Ghita Muresan din mine). Ma uit mai bine, mi-o picat fata =))) Era D. Draiman (solistu trupei Disturbed!!!!) La un metru de mine …..Am inlemnit..M-am uitat la el am zambit, si am dat din cap respectuos. M-o salutat inapoi. Deja gata, eram toata topita. L-au observat si altii, s-au imbulzit sa-i stranga mana, saracu’, s-a carat la un moment dat ca deja toti erau calare pe el. Si nu l-am mai vazut.

Timpul trecea si la ora 19.00 m-am pomenit la coada ca sa intram inauntru. Pierduta habar n-aveam unde era intrarea spre GA, noroc cu engleza =))) Mnah m-am descurcat si am ajuns….Sala? oh my god…imeeensaaaa..nici in filme n-am vazut asa de mare…inaalltaaa..uuu. Noh n-am mai stat sa casc ochii asa ca m-am bagat repede la inaintare…era cam fara 10 minute. Deci la fix, becurile s-au stins. (cand vezi tu din astea in Romania?) Toata lumea aplauze tipete tralala. prima trupa pe scena au fost Chimaira. Nu rau, dar toti asteptau pe KSE ori Disturbed. Au cantat aia vreo 4 melodii..uuu..bravooo..si s-au dus…Next au fost Lacuna Coil. Eu si cu una de lnga mine eram in extaz ..si cred ca numai noi doua ….io nush ce-i cu lumea…ma rog, ne-am vazut noi de treaba, ne-am agitat, am cantat vreo 5 piese…a fost ok sincer, ma asteptam la ceva mai mult din partea lor. Bineinteles au incheiat cu ‘Our truth’, piesa mea preferata :X Bun, au plecat si ei…Au urmat cei de la Killswitch Engage…Mamma mia ce a izbucnit sala….Abia au inceput prima piesa deja au dat-o pe pogo…Ca sa ne impartim in doua, stanga si dreapta si la semnalu lui sa intram unu in altu..O.O ca animalele….deci n-am stiut unde sa ma ascund ca astia erau nebuni…(mirosea a iarba pe-acolo, era clar)..am avut noroc cu unu-doi malaci in fata mea care ma ‘protejau’ ca altfel ajungeam cred ca biscuite. si asa eram ca biscuitele in dunga…(ma gandeam eu la ce draq mi-o trebuit general admission, unde draq sa dau din cap? n-am putut sa-mi iau linistita loc pe scaun in sala, in tribune ca si asa loc n-am nici sa ridic mana, sa sar, unde sa mai fac si elicopteru? plus ca astia ma omorau acolo). deci tot recitalu KSE au fost asa..numa pogo pogo pogo..aveam niste nervi deja…pe cat eram de nerabdatoare sa-i vad pe atat eram de nerabdatoare acuma sa plece. au cantat vreo 6 piese si astia (My curse, My last serenade, si nu mai stiu ce). Deja era 20.30..m gandeam ce repede termina astia, pe la 21.30 parca ma vad sper casa deja…

Cireasa de pe tort acuma urma sa apara: DISTURBED! Daca ceilalti au avut jumate de scena, pentru Disturbed s-au tras cortinele jos si au avut toata scena. Intarrea? Pe “Voices”, coboara cu semnul imens de pe albumul “Believe” (un cerc cu niste tribale si niste coarne, cunoscatorii stiu) el tinandu-se de cercul respectiv si asa coboara pe scena…deci lumini, sunet ce sa mai zic. Lumea era in extaz, eu eram in extaz. Animalu din mine a iesit la suprafata =))) daca pana atunci am stat deoparte si m-am pazit, acuma mi-am facut eu loc. macar pogo n-a mai fost..nu tare aveau astia pe ce…ce bine. deci show-ul a fost superb, nu-mi ajunge timpul si ar fi mult de scris ca sa il pot descrie. melodiile: Voices, Liberate. Just Stop, Prayer, MOL, Confusion, Remember (inceput acustic, brichete and stuff si de la jumatea piesei cu tot taraboiu), Stupify, Medley, The Night (de pe noul album) [lol, chiar acuma shuffle-u din playlist mi-o bagat Remember =D], asa, The Game, Inside the fire, Stricken, 10.000 Fists, Indestructible…Si cica gata…Mai nimeni no strigat bis sau ceva..pai la noi se striga pana nu mai aveai aer, voce…aici s-au pregatit sa mearga acasa haha..Io am mai ramas, mai bateam din palme, s-o mai apucat cativa sa bata din palme si ne-am trezit cu un drum solo..Odata s-au intors toti inapoi….si piesa de rezistenta, Down with the sickness, ne-a terminat pe toti! 

Deci un show de milioane. Eram rupta de oboseala si de foame si tot dar nu conta. Odata cu Disturbed am uitat tot =)) La ora 23.00 a fost gata tot show-ul. 9 ore de metal non stop =))) never before =D. Dar si-a meritat fiecare cent. \m/